Vita de vie | sanatate

Marturiile arheologice dovedesc faptul ca, pe teritoriul actual al Romaniei, vita de vie se cultiva din epoca fierului (secolele V-I i. Hristos). Despre amploarea pe care o luase aceasta cultura in Dacia, in vremea regelui Burebista (82-44 i. Hristos), exista stirea oferita de istoricul grec Strabon, care spune ca regele ar fi ordonat sa se treaca la desfiintarea viilor, pentru ca se depasisera cu mult nevoile consumului. De la inceputurile ei, cultura vitei de vie a inceput sa se dezvolte pe teritoriile care ofereau cele mai bune conditii naturale pentru realizarea vinurilor de calitate, cum este podgoria Murtfatlar.
Vita de vie este arbust tarator si agatator. Ceea ce este mai important sub aspect terapeutic sunt frunzele de culoare rosiatica.

Farmacologie

Actiunea biologica si utilitatile chimice ale preparatelor din frunzele de vita de vie de culoare rosiatica, descrise in literatura de specialitate actuala s-ar putea rezuma la actiunea protectoare a vaselor capilare si actiunea in insuficienta venoasa a arterelor inferioare si a complicatiilor care deriva din aceasta: varice, tromboflebite, edeme etc.. Forma cea mai simpla a acestor manifestari este caracterizata prin edeme usoare, evidente in special seara la persoanele care lucreaza cea mai mare parte a zilei in picioare. Proprietatile farmacologice ale acestor preparate se manifesta in primul rand asupra sistemului circulator, in special asupra vaselor capilare. Administrarea produselor fitoterapeutice pe baza de vita de vie reactiveaza microcirculatia locala, amelioreaza fluxul venos si usureaza indepartarea lichidelor interstitiale, reducand astfel edemele.

Cura de struguri. Fructele vitei de vie, strugurii, sunt adevarate laboratoare chimice in miniatura, in boabele de struguri fiind "de toate, pentru toti": apa, zahar, vitamine, substante protectoare ale sistemului vascular, ale imunitatii vizuale, tonice, saruri minerale, diuretice, laxative etc. Proprietatile lor terapeutice depind de varietatea si de solul pe care creste vita de vie. Astfel, strugurii produsi de soluri argiloase au aciditate mai mare si substanta uscata in cantitate mai mica, precum si proprietati laxative si purgative; strugurii proveniti din vita de vie care creste pe soluri calcaroase sau silicoase au proprietati diuretice si depurative; strugurii albi sunt usor excitanti ai mucoasei stomacului, iar cei negri - astringenti si cu actiune tonica.

Cura de must. Prin efectul ei diuretic si depurativ, cura de must dureaza 30 de zile. Se organizeaza in felul urmator: prima zi - consumarea a 0,500 litri de must in trei reprize, cu 30 de minute inaintea meselor; a 14-a zi se ajunge la o cantitate de doi litri de must (deci cantitatea creste progresiv de la o zi la alta); zilele a 15-a, a 16-a si a 17-a: se beau zilnic cate doi litri de must, fara a manca altceva; apoi, cantitatea incepe sa scada treptat pana se ajunge la 0,500 litri, adica se ajunge la cantitatea de must cu care s-a inceput cura.

Medicamente din struguri. Sa spunem cateva cuvinte si despre medicamentele din struguri. Cand spunem struguri, ne gandim imediat la vin. Nici o alta "zeama" alcoolica naturala nu contine peste 600 de componente ca vinul. Pasteur aprecia ca vinul este "cea mai sanatoasa si nobila dintre bauturi". Specialistii au constatat ca vinul are o serie de influente pozitive asupra organismului uman cum ar fi proprietatile antivirale si antibactericide. Statisticile demonstreaza ca infarctul de miocard este de patru ori mai mic in tarile viticole, comparativ cu celelalte. S-au studiat si semintele boabelor de struguri, in cele din urma, s-au putut produce unele medicamente cu efect protector cardiovascular. De asemenea, din pielita strugurilor pentru vinurile rosii s-a obtinut componentul numit "Resveratrol" - cu rol protector impotriva cancerului.

Medicina naturala recomanda strugurii in urmatoarele boli:
Angina: - faceti gargara cu suc de boabe de struguri recoltate inainte de a se coace.
Bronsite - pentru a lupta impotriva bron¬sitei cronice, faceti un decoct din boabe de struguri uscate in cuptor. Fierbeti 0,500 litri de apa si adaugati o lingura de struguri uscati. Lasati sa fiarba un sfert de ora, fara capac. Strecurati apoi lichidul si beti-l cald. Poate fi reincalzit.
Buze crapate - aplicati o pomada compusa din suc de struguri (30 g), unt (25 g) si ceara galbena (12 g). Fierbeti totul intr-un vas emailat sau intr-o oala smaltuita, pana ce amestecul atinge consistenta unei alifii.
Constipatie, cistita - beti suc de struguri, bine copti (must).
Diaree - faceti o infuzie din foi de vita uscata (25 g la un litru de apa). Beti cate o ceasca de 3 ori pe zi.
Retentie de urina - presati (stoarceti) 1,5 kg de struguri albi pentru a extrage sucul. Filtrati si beti jumatate din cantitatea obtinuta dimineata, pe stomacul gol, iar cealalta jumatate seara, inainte de culcare; inainte de a-l bea, adaugati cateva picaturi de zeama de lamaie.
In concluzie, retineti: vinul este prima bautura igienica dupa apa naturala, minerala, racoritoare si sifon. Depinde numai de cantitatea care se bea!


Pentru a vizualiza continutul integral, va rugam introduceti codul din iamgine in casuta de mai jos si apasati butonul "VREAU SA CITESC MAI MULT!"