Mirtul | sanatate

Mirtul este un arbust mediteranean, inalt de circa cinci metri, cu frunze alungite, persistente, aromatice, si cu flori mici, albe (Myrtus communis). Arbustul raspandeste permanent un miros placut.

Mentionari si semnificatii biblice

Neemia 8,14-15. Si a zis Ezdra: "Duceti-va de cautati, in munte, crengi de maslin salbatic, de mirt, de finici si de tufari, si faceti corturi, asa cum este scris".
Isaia 41,19-20: "Sadi-voi in pustiu: cedri, salcami, mirti si maslini"¦ ".
Isaia 55,13: "In locul spinilor va creste chiparosul si in locul urzicii va creste mirtul. A Domnului va fi slava".
Manun¬chiurile de mirt erau considerate de vechii evrei un semn de placuta aducere-aminte a vremurilor bune, fagaduite de Domnul poporului sau. Crengutele mladii, coaja lor frageda si rosie si plina de frunzisoare lucitoare si totdeauna verzi, sunt parca anume create spre a face cununi din ele. In zilele de sarbatoare, israelitiii impodobeau cu frunze de mirt colibele. In antichitatea pagana, in mod special, mirtul era arbustul inchinat zeitei Afrodita. Tot la pagani, ramura sau cununa de mirt a fost simbolul invierii in lupte si intreceri. In crestinism, el este simbolul biruintei asupra mortii si se planta pe morminte. Fiind apoi considerat si ca simbol al frumusetii, tineretii si fecioriei, mirtul este purtat in jerbe si cununi si de nuntasi.

Descriere stiintifica

Myrtus communis este un frumos arbust, totdeauna verde, care raspandeste un miros placut, din familia Myrtaceae; frunzele opuse, mici, numeroase, ovale sau lanceolate, scurt petiolate sunt persistente; florile solitare sau cate doua sunt mici si albe, fructele carnoase sunt boabe globuloase de un albastru negricios. Este originar din regiunea mediteraneana (Europa sudica), cultivat adesea si pe la noi, ca arbust ornamental. In Palestina si in intregul Orient, mirtul ajunge la inaltimi considerabile, de trei, patru metri, desi este considerat arbust.
Lemnul de mirt este tare, fiind folosit pentru strungarie fina. In vechime, fructele puse in vin constituiau un medicament intaritor al bolilor de stomac. Sunt intrebuintate si drept condiment, datorita uleiului esential pe care-l contine, avand un gust asemanator cu piperul.
Uleiul esential se extrage din organele arbustului (flori, frunze si ramuri), prin distilare cu vapori de apa. Este un lichid galbui deschis, cu mirosul apropiat de camfor si eucalipt, gust arzator, nu este toxic, iritant sau sensibilizant.

Actiune farmacologica. Uleiul esential este: anticataral, antiseptic pulmonar si urinar, astringent, balsamic, bactericid, expectorant, sedativ.


Pentru a vizualiza continutul integral, va rugam introduceti codul din iamgine in casuta de mai jos si apasati butonul "VREAU SA CITESC MAI MULT!"